Statui si monumente

Ansamblul monumental Matia Corvin (Piaţa Unirii)

Operă a sculptorului Ioan Fadrusz şi a arhitectului Pakei Lajos, a câştigat Marele Premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din anul 1900. Ansamblul statuar a fost dezvelit în 1902, în Piaţa Unirii de astăzi şi îl înfăţişează pe regele Matia Corvin într-o ipostază ecvestră impunătoare, primind omagiul conducătorilor contemporani: Blasiu Magyar, Pavel Chinezu (banul Timişoarei), Ştefan Zapolya (palatinul Ungariei) şi Ştefan Bathory (voievodul Transilvaniei).

Statuia „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul” (Str. Mihail Kogălniceanu)

Statuia originală a fost realizată în anul 1373 de către meşterii clujeni Martin şi Gheorghe, fiii pictorului Nicolae din Cluj, fiind prima statuie ecvestră de for public a Renaşterii timpurii din Europa, executată în bronz. Comanda a fost dată de către împăratul Carol al IV-lea, rege al Boemiei, actualmente statuia fiind amplasată în Palatul Regal din Praga.
Copia statuii „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul” a fost dezvelită în jurul anului 1900, actualmente fiind amplasată în faţa Bisericii Reformate de pe Str. Mihail Kogălniceanu.

Lupa Capitolina (Bd. Eroilor – zona pietonală)

Este o copie fidelă a Lupei Capitolina din Roma şi a fost dăruită în anul 1921 de către municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca simbol al latinităţii românilor. Monumentului i s-a adăugat un basorelief al împăratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) şi inscripţia ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI.
Statuia a fost dezvelită în 28 septembrie 1921, de către primarul Iulian Pop, după instaurarea administraţiei româneşti.
În 2006, după începerea lucrărilor de reamenajare a Bulevardului Eroilor, statuia a fost pusă în conservare la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Odată cu încheierea lucrărilor, statuia-emblemă a municipiului Cluj-Napoca a fost reamplasată în zona pietonală a Bulevardului Eroilor, fiind dezvelită la 28 noiembrie 2008.

Obeliscul Carolina (Piaţa Muzeului)

Este monumentul laic cel mai vechi al oraşului. Statuia este o coloană memorială, realizată în amintirea vizitei la Cluj a împăratului Francisc I şi a soţiei acestuia, Carolina Augusta in 1817, pentru a calma spiritele datorită foametei din oraş de după războaiele napoleoniene. Pentru a construi statuia, s-a cerut aprobarea împăratului şi s-au strâns fonduri de la clujeni, însă statuia a fost terminată cu sprijinul financiar al procurorului oraşului. A fost inaugurată la 4 octombrie 1831, de ziua Sf. Francisc.
Obeliscul cu înălţimea de 10 metri, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri şi cei patru vulturi de piatră care ţin în plisc lauri sunt opera clujenilor Anton Csürös şi Nagy Samuel. Cele două basoreliefuri, în stil Biedermeier, reprezentând emblema Clujului, au fost realizate de renumitul sculptor vienez Iosif Klieber.
În partea estică se vede intrarea împăratului cu soţia (loc numit poarta centrală), în partea vestică se arată vizita împăratului şi soţiei sale la spitalul oraşului, oferind bani unei femei sărmane îngenuncheate la poarta acestuia.
Iniţial, Obeliscul Carolina a fost amplasat în actuala Piaţă a Unirii (fosta Piaţă Mare). În anul 1898, odată cu sistematizarea oraşului, el a fost mutat în actuala Piaţă a Muzeului (fosta Piaţă Mică).