Monumente istorice si culturale
Ruine de construcţii romane (Piaţa Unirii)
– făceau parte din piaţa centrală a oraşului roman Napoca (secolele II-III d.Hr.), peste care s-au suprapus construcţii medievale, moderne şi contemporane.
Primele săpături arheologice în Piaţa Unirii au fost efectuate în anul 1822. Cercetările actuale au început în anul 1994 şi au continuat, cu anumite întreruperi, până în anul 2008. Cu această ocazie au fost descoperite şi vestigii neolitice, post romane şi medievale.
Situl este acoperit cu sticlă pe o suprafaţă de 82 de metri pătraţi pentru protejarea vestigiilor, devenind astfel un punct de informare şi vizitare, care beneficiază de un sistem de iluminat ambiental. Inaugurarea sitului a avut loc odată cu dezvelirea Lupei Capitolina pe Bulevardul Eroilor, la 28 noiembrie 2008.
Bastionul Croitorilor (Str. Baba Novac / Piaţa Ştefan cel Mare)
face parte din a doua incintă fortificată prin sistemul de ziduri şi întărituri ale oraşului ridicate în prima jumătate a secolului al XV-lea şi continuate până în secolul al XVII-lea.
A fost construit pe colţul sud-estic al zidului de apărare a oraşului, după anul 1405, ca urmare a privilegiilor acordate de regele Sigismund de Luxemburg. Prima atestare documentară datează din anul 1457, din timpul regelui Matia Corvin.
Întreţinerea bastionului a fost încredinţată celei mai puternice bresle din oraş – breasla croitorilor.
Forma actuală a fost dată de ultima mare reconstrucţie din anii 1709-1711, făcută de austrieci, din peste 150 de căruţe cu piatră.
În faţa turnului a fost amplasată statuia lui Baba Novac (sculptor Virgil Fulicea), generalul lui Mihai Viteazul, ucis în anul 1600.
Din anul 2008, în urma restaurării Turnul a primit o nouă destinaţie: Centrul de Cultură Urbană.
Cetăţuia
Situată la o altitudine de 405 m, are aspectul unui platou pe care a fost construită, în secolul al XVIII-lea de către austrieci, o fortificaţie de tip Vauban, cu ziduri, bastioane şi o redută, care adăpostea clădiri administrative, garnizoana şi depozitul de armament. La exterior era înconjurată cu un val de pământ. Fortificaţia avea rol de control asupra oraşului, dar şi acela de închisoare, mai ales în timpul Revoluţiei de la 1848. Din fortificaţie s-au mai păstrat o parte din ziduri, câteva clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Paraşutiştilor.
Dealul Cetăţuia reprezintă, totodată, şi un important punct de belvedere, tot aici fiind amplasată Crucea de pe Cetăţuie (arh. Virgil Salvanu), care aminteşte de martirii Revoluţiei de la 1848. Crucea a fost amplasată în anul 1995, în locul celei din lemn, distrusă de autorităţile comuniste în anii '50 ai secolului trecut.
Strada în oglindă (Str. Iuliu Maniu)
Obiectiv unic în Transilvania, partea vestică a străzii (între Piaţa Unirii şi strada Bolyai) a fost construită simetric în secolul al XIX-lea, în stil eclectic, urmând tendinţele acelor vremuri, inspirate de arhitectul Hausmann care a sistematizat într-o concepţie modernă Parisul.
Strada poartă numele marelui om politic Iuliu Maniu, fost prim-ministru şi personalitate cu rol marcant în unirea Transilvaniei cu România.
Primăria municipiului Cluj-Napoca (Str. Moţilor nr. 3)
Clădirea a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea cu o faţadă barocă de stil vienez şi un turn de colţ, cu ceas, care impresionează prin forţa şi sobrietatea degajate. Pe turn a fost aplicată stema Comitatului (prefecturii) Cluj, deoarece destinaţia iniţială a fost aceea de sediu al Comitatului Cluj. Destinaţia iniţială a clădirii de sediu al comitatului a fost una multiplă – sediu politic, administrativ, fiscal etc., In sălile mari, pe lângă şedinţe, aveau loc expoziţii ale artiştilor, dar şi balurile oraşului de la începutul secolului XX.
Prefectura judeţului Cluj (Bd. 21 Decembrie 1989, nr. 58)
A fost prima clădire a Camerei de Comerţ şi Industrie. Este o clădire de colţ, cu trei faţade, soclu mozaicat şi trei nivele, cu mansardă. Stilul arhitectonic îmbină elemente de inspiraţie populară cu cele de factură gotică şi influenţă a Secessionului francez. Din 1990 în clădire funcţionează Prefectura Cluj şi Consiliul Judeţean.
Palatul de Justiţie (Calea Dorobanţilor nr. 1 / Piaţa Ştefan cel Mare nr. 1)
Edifiu reprezentativ pentru arhitectura începutului de secol XX, clădirea este parte a ansamblului arhitectonic din Piaţa Avram Iancu. A fost construită între anii 1898-1902, în stil eclectic, cu frize bogat ornamentate cu motive vegetale, console şi figuri în ronde-bosse. Clădirea face parte din patrimoniul naţional, fiind monument istoric şi de arhitectură, actualmente aici funcţionând Curtea de Apel Cluj şi alte instanţe judecătoreşti.
Universitatea Babeş-Bolyai (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 1)
In anul 1868 s-a propus crearea la Cluj a unei universităţi cu predare în limbile maghiară, română şi germană, dar acest lucru nu s-a respectat, în 1872 autorităţile de atunci înfiinţând Universitatea din Cluj exclusiv în limba maghiară. După Primul Război Mondial, şi în contextul Marii Uniri de la 1918, universitatea clujeană, a fost preluată de autorităţi şi a devenit o instituţie a României întregite. Astfel la 12 mai 1919 s-a constituit Universitatea românească din Cluj, însă în anul 1940, în urma revizuirii teritoriale impuse de Diktatul de la Viena, universitatea a fost mutată la Timişoara şi Sibiu. După încheierea Celui de Al Doilea Război Mondial şi abrogarea Diktatului, în 1945 autorităţile româneşti au înfiinţat universitatea maghiară „Bolyai”, iar cele două universităţi, în fine, în 1959 au fost reunite sub numele de Universitatea Babeş-Bolyai, după numele celor doi renumiţi savanţi: biologul Victor Babeş şi matematicianul Janos Bolyai.
Astăzi, Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) este cea mai importantă instituţie de invăţământ superior de stat din municipiul Cluj-Napoca si cea mai mare şi complexă universitate din ţară.
Teatrul Naţional „Lucian Blaga”şi Opera Română (Piaţa Avram Iancu)
Cele două instituţii de cultură au fost înfiinţate în 18 septembrie 1919, ca expresie a renaşterii spirituale de după Marea Unire de la 1918. Clădirea care adăposteşte Teatrul Naţional “Lucian Blaga” şi Opera Română, a fost ridicată între 1904-1906, după planurile celebrilor arhitecţi Helmer şi Fellner. Sala dispune de 928 de locuri şi este realizată în stil neobaroc, cu inflexiuni stilistice inspirate de secesionism în decorarea holului.
Opera Naţională Română Cluj-Napoca este prima instituţie lirico-dramatică de stat din România. Spectacolul inaugural a avut loc în 25 mai 1920, cu spectacolul “Aida” de G. Verdi. De la inauguarea sa şi până în prezent, pe scena Operei Române au fost prezentate peste 200 de titluri de opere, operete şi balete din repertoriul universal.
Teatrul şi Opera Maghiară de Stat (Str. Emil Isac nr. 26-28)
Teatrul Maghiar de Stat Cluj este cea mai veche companie teatrală de limba maghiară, înfiinţată în 1792, fiind cea mai importantă instituţie de cultură a minorităţii maghiare. Repertoriul teatrului cuprinde capodopere ale dramaturgiei universale şi autohtone.
Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca a fost înfiinţată la 17 decembrie 1948, ca instituţie de sine stătătoare. Clădirea, care astăzi dispune de o capacitate de 1000 de locuri, s-a construit între anii 1909-1910 pe locul fostului Teatru de Vară care data din anul 1874. Repertoriul cuprinde atât capodopere ale muzicii universale, predominând însă titluri ale compozitorilor maghiari.